Suprafata: 132,7 kmp
Intravilan: 30,7 kmp
Extravilan: 101,8 kmp
Populatie: 2306
Gospodarii: 864
Nr. locuinte: 855
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 8
Numele localitatilor aflate in administratie:
Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina de Sus
Asezarea geografica:
Comuna Izvoarele Sucevei este situată în extremitatea nordică a României, la frontiera cu Ucraina, în partea de nord-vest a judeţului Suceava, în plin domeniu carpatic.
Din punct de vedere fizico-geografic teritoriul comunei Izvoarele Sucevei se desfăşoară în nordul Carpaţilor Orientali, în cuprinsul Obcinelor Bucovinei, ocupând porţiuni din capetele nordice ale Obcinei Mestecăniş şi Obcinei Feredeu.
Morfologic, teritoriul cuprinde un sistem de culmi, orirentate predominant nord-vest-sud-est. Sunt munţi de înăţime mijlocie (1100-1200 m)
Pădurile (3/4 din teritoriu), presărate cu păşuni şi fâneţe (1/5 din suprafaţa comunei) dau o notă caracteristică peisajului cu implicaţii în specificul economic al comunei.
Datorită acestei poziţionări, relieful este muntos. Ecosistemele prezente în comună sunt:
- forestier - păduri şi alte terenuri cu destinaţie forestieră
- acvatic - râuri şi pâraie, bălţi, terenuri mlăştinoase
- agricol montan - fâneţe şi păşuni naturale, terenuri agricole de mici dimensiuni
Comuna Izvoarele Sucevei se caracterizează printr-un grad mare de risipire a gospodăriilor şi acestea urcă în altitudine până la mai bine de 1300 m ceea ce favorizează valorificarea mai bună a pajiştilor pe înălţimi.
Relieful comunei Izvoarele Sucevei se prezintă sub forma unor serii de culmi muntoase orientate nord-vest-sud-est (în vest şi centru) şi sud-vest-nord-est (în est). Sunt culmi de înăţime mijlocie:de la 1150 m în Obcina Mestecănişului la 1000-1100 m în Obcina Feredeului. Altimetric relieful înclină uşor spre est, dar şi spre nord către Văile Cobilioarei şi Sucevei.
Înălţimile mai mari de 1300 m sau chiar de 1400 m au frecvenţă mai mare în vestul teritoriului.
Cea mai mare înălţime a reliefului este în vârful Hrobi (1506 m) în vestul culmii Aluuşului, iar cea mai joasă (790 m) în punctele în care râurile Brodina (la Gura Cununii) şi Pohonişoara părăsesc teritoriul comunei Izvoarele Sucevei. Rezultă o energie maximă a reliefului de 716 m.
Din punct de vedere fizico-geografic teritoriul comunei Izvoarele Sucevei se desfăşoară în nordul Carpaţilor Orientali, în cuprinsul Obcinelor Bucovinei, ocupând porţiuni din capetele nordice ale Obcinei Mestecăniş şi Obcinei Feredeu.
Morfologic, teritoriul cuprinde un sistem de culmi, orirentate predominant nord-vest-sud-est. Sunt munţi de înăţime mijlocie (1100-1200 m)
Pădurile (3/4 din teritoriu), presărate cu păşuni şi fâneţe (1/5 din suprafaţa comunei) dau o notă caracteristică peisajului cu implicaţii în specificul economic al comunei.
Datorită acestei poziţionări, relieful este muntos. Ecosistemele prezente în comună sunt:
- forestier - păduri şi alte terenuri cu destinaţie forestieră
- acvatic - râuri şi pâraie, bălţi, terenuri mlăştinoase
- agricol montan - fâneţe şi păşuni naturale, terenuri agricole de mici dimensiuni
Comuna Izvoarele Sucevei se caracterizează printr-un grad mare de risipire a gospodăriilor şi acestea urcă în altitudine până la mai bine de 1300 m ceea ce favorizează valorificarea mai bună a pajiştilor pe înălţimi.
Relieful comunei Izvoarele Sucevei se prezintă sub forma unor serii de culmi muntoase orientate nord-vest-sud-est (în vest şi centru) şi sud-vest-nord-est (în est). Sunt culmi de înăţime mijlocie:de la 1150 m în Obcina Mestecănişului la 1000-1100 m în Obcina Feredeului. Altimetric relieful înclină uşor spre est, dar şi spre nord către Văile Cobilioarei şi Sucevei.
Înălţimile mai mari de 1300 m sau chiar de 1400 m au frecvenţă mai mare în vestul teritoriului.
Cea mai mare înălţime a reliefului este în vârful Hrobi (1506 m) în vestul culmii Aluuşului, iar cea mai joasă (790 m) în punctele în care râurile Brodina (la Gura Cununii) şi Pohonişoara părăsesc teritoriul comunei Izvoarele Sucevei. Rezultă o energie maximă a reliefului de 716 m.
Activitati specifice zonei:
Comună prin excelenţă montană, Izvoarele Sucevei dispune de o importantă bază furajeră (păşuni şi fâneţe), beneficiază de un fond forestier apreciabil şi de peisaje care ar putea interesa din punct de vedere turistic în condiţiile realizării infrastructurii adecvate. Aceste câteva elemente au orientat economia în două direcţii: creşterea animalelor şi exploatarea lemnului. Condiţiile pedoclimaterice puţin favorabile explică gradul redus de dezvoltare a culturii plantelor.
Activitatea economică a comunei Izvoarele Sucevei, cu ramurile sale de bază: prelucrarea, industrializarea lemnului şi creşterea animalelor se înscrie în tendinţa generală de stagnare.
O mică parte din populaţie a demarat unele activităţi economice pe baza liberei iniţiative.
Potenţialul economic al comunei se întemeiază pe resursele zonei, respectiv:
- păduri - exploatarea şi industrializarea lemnului
- pajişti naturale - zootehnie.
Activitatea economică a comunei Izvoarele Sucevei, cu ramurile sale de bază: prelucrarea, industrializarea lemnului şi creşterea animalelor se înscrie în tendinţa generală de stagnare.
O mică parte din populaţie a demarat unele activităţi economice pe baza liberei iniţiative.
Potenţialul economic al comunei se întemeiază pe resursele zonei, respectiv:
- păduri - exploatarea şi industrializarea lemnului
- pajişti naturale - zootehnie.
Activitati economice principale:
Valorificarea masei lemnoase
Creşterea animalelor (zootehnia)
Încondeierea ouălelor.
Creşterea animalelor (zootehnia)
Încondeierea ouălelor.
Obiective turistice:
Casa tradiţională
Molidul pitic din Culmea Pohonişului.
Molidul pitic din Culmea Pohonişului.
Evenimente locale:
Obiceiurile sărbătorilor legale: Crăciun, Anul Nou, Sfânta Marie, Sfântul Ilie, Sfinţii Petru şi Pavel, Rusaliile, Sfântul Ioan cel Nou (după calendarul ortodox de stil vechi)
2 august - Hramul Bisericii "Sfântul Ilie" din sat Izvoarele Sucevei
28 august - Hramul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din sat Izvoarele Sucevei
21 septembrie - Hramul Bisericii "Naşterea Maicii Domnului" din sat Bobeica
12 iulie - Hramul Capeliţei "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din sat Brodina de Sus
21 noiembrie - Hramul Bisericii Vechi "Arhanghelii Mihail şi Gavril" din sat Brodina de Sus
19 septembrie - Târgul "Fructelor de toamnă" - organizat de Şcoala Gimnazială Izvoarele Sucevei
Târg săptămânal în fiecare zi de miercuri în Izvoarele Sucevei şi în fiecare zi de marţi în satul Brodina de Sus.
2 august - Hramul Bisericii "Sfântul Ilie" din sat Izvoarele Sucevei
28 august - Hramul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din sat Izvoarele Sucevei
21 septembrie - Hramul Bisericii "Naşterea Maicii Domnului" din sat Bobeica
12 iulie - Hramul Capeliţei "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din sat Brodina de Sus
21 noiembrie - Hramul Bisericii Vechi "Arhanghelii Mihail şi Gavril" din sat Brodina de Sus
19 septembrie - Târgul "Fructelor de toamnă" - organizat de Şcoala Gimnazială Izvoarele Sucevei
Târg săptămânal în fiecare zi de miercuri în Izvoarele Sucevei şi în fiecare zi de marţi în satul Brodina de Sus.
Facilitati oferite investitorilor:
Cadru natural deosebit
Telefonie fixă şi mobilă
Internet
Aer nepoluant
Produse lactate bio
Peşte proaspăt
Mâncăruri tradiţionale: mămăliguţa de cartofi, tochitură, huslincă, sucuri naturale din fructe de pădure
Sprijin din partea autorităţiilor locale pentru cei care vor să investească.
Telefonie fixă şi mobilă
Internet
Aer nepoluant
Produse lactate bio
Peşte proaspăt
Mâncăruri tradiţionale: mămăliguţa de cartofi, tochitură, huslincă, sucuri naturale din fructe de pădure
Sprijin din partea autorităţiilor locale pentru cei care vor să investească.
Proiecte de investitii:
Proiecte în cadrul GAL Bucovina de Munte
Repararea căminului cultural
Asfaltarea drumului transfrontalier cu Ucraina
Reparaţie drumuri comunale
Deschidere Punct Vamal auto cu Ucraina.
Repararea căminului cultural
Asfaltarea drumului transfrontalier cu Ucraina
Reparaţie drumuri comunale
Deschidere Punct Vamal auto cu Ucraina.
